Odată cu începutul anului 2026, intră în vigoare o serie cuprinzătoare de reforme fiscale, financiare și juridice în România. Aceste modificări îi afectează pe contribuabilii persoane juridice și pe IMM-uri, pe arii precum impozitul pe profit, taxele locale, conformitatea TVA și guvernanța corporativă. Mai jos prezentăm o sinteză a celor mai relevante modificări, aplicabile începând cu 1 ianuarie 2026, structurate pe domenii.

Cont bancar obligatoriu

Toate societățile trebuie să dețină un cont de plăți în România, fie la o bancă privată, fie la Trezoreria Statului. Societățile nou înmatriculate au 60 de zile lucrătoare de la înmatriculare pentru a-și deschide un astfel de cont. Neîndeplinirea obligației atrage nu doar amenzi (RON 3.000–10.000), ci constituie acum, în mod expres, un temei pentru declararea inactivității fiscale. Începând cu 2026, dacă o societate nu are un cont bancar/trezorerial românesc, autoritatea fiscală o poate declara inactivă, ceea ce atrage suspendarea codului de TVA și pierderea dreptului de deducere a cheltuielilor.

 

Statutul de inactivitate și dizolvarea

Legea strânge calendarul pentru societățile inactive. O societate care nu își depune situațiile financiare anuale în termen de 5 luni de la termenul-limită va fi declarată inactivă de autoritățile fiscale. Odată inactivă, dacă nu remediază situația în termen de 12 luni, societatea face obiectul procedurii de dizolvare din oficiu. În fapt, ANAF trebuie să solicite dizolvarea după un an de inactivitate continuă.

 

Cerințe privind capitalul social minim

România reintroduce regulile privind capitalul minim pentru SRL-uri:

• SRL-urile nou înființate începând din 2026 trebuie să aibă un capital social de cel puțin RON 500 (aproximativ 100 EUR).
• Societățile existente nu sunt afectate, cu excepția cazului în care se dezvoltă: orice SRL a cărui cifră de afaceri anuală depășește RON 400.000 (≈80.000 EUR) trebuie să își majoreze capitalul social la cel puțin RON 5.000. Legea prevede un termen până la sfârșitul exercițiului financiar următor pentru această majorare.
• Perioadă tranzitorie: societățile care au depășit deja pragul cifrei de afaceri au la dispoziție o fereastră de 2 ani (până la sfârșitul anului 2027) pentru a se conforma noului prag minim de capital. Neîndeplinirea cerinței privind capitalul până la termen poate atrage dizolvarea societății, dispusă de instanță.

 

Active nete și restricții privind împrumuturile

Pentru consolidarea disciplinei financiare, societățile cu capitaluri proprii diminuate sunt supuse unor restricții noi:

• Dacă activele nete (capitalurile proprii) ale unei societăți scad sub jumătate din capitalul social subscris, aceasta nu poate distribui dividende (inclusiv dividende interimare) până la refacerea activelor nete peste 50% din capital. Această regulă extinde dispoziția preexistentă din Legea societăților, dublând-o cu blocaje la distribuirea dividendelor și cu amenzi.
• De asemenea, o societate aflată în această situație de subcapitalizare nu poate rambursa împrumuturi acordate de acționari/asociați sau de persoane afiliate. Orice rambursare a unui împrumut către acționari/asociați efectuată în timp ce capitalurile proprii sunt sub 50% din capital poate atrage răspunderea solidară – atât societatea, cât și acționarul/asociatul beneficiar pot fi ținuți solidar răspunzători pentru datoriile fiscale neachitate, până la concurența sumei rambursate.

 

Obligația de refacere a capitalului

Dacă o societate are active nete negative sau sub jumătate din capital, este obligată, ca regulă, să își refacă capitalurile proprii (de exemplu, printr-o majorare de capital). Noua lege fixează un calendar ferm: o asemenea societate trebuie să își remedieze situația activelor nete până la sfârșitul exercițiului financiar următor celui în care a fost constatată problema. Dacă nu reușește să restabilească activele nete peste prag în acest termen, riscă o amendă cuprinsă între RON 10.000 și 200.000. Mai mult, dacă societatea rămâne subcapitalizată doi ani consecutivi și are împrumuturi de la acționari/asociați nerambursate, aceasta trebuie să transforme aceste împrumuturi în capital social. Neîndeplinirea acestei conversii datorie-capital se sancționează cu o amendă mai mare (RON 40.000–300.000). În cazuri extreme, neechilibrarea persistentă a capitalului poate determina autoritățile sau părțile interesate să solicite dizolvarea judiciară a entității.

 

Dividende interimare

Practica dividendelor trimestriale este reglementată mai strict. O societate nu poate distribui dividende interimare (trimestriale) dacă mai are pierderi neacoperite sau regularizări neefectuate din distribuiri anterioare. În esență, toate distribuirile interimare anterioare trebuie finalizate (prin situațiile financiare anuale) înainte de a se declara altele noi. Societățile trebuie să calculeze cu atenție profiturile și să asigure conformitatea pentru a evita sancțiunile.

 

Transferul părților sociale și certificatul de atestare fiscală

Pentru prevenirea evitării obligațiilor fiscale prin schimbări de acționariat, transferul unei participații de control într-un SRL impune acum notificarea și avizul autorității fiscale. Legea prevede că, atunci când un asociat majoritar își înstrăinează/cedează părțile sociale:

• Societatea (sau cedentul/cesionarul) trebuie să notifice ANAF în termen de 15 zile de la transfer, anexând actul constitutiv actualizat, care să reflecte noua structură de asociați.
• Înainte ca transferul să poată fi înregistrat la Registrul Comerțului, societatea trebuie să obțină un certificat de atestare fiscală. Dacă societatea are obligații fiscale restante, cumpărătorul sau societatea trebuie să constituie o garanție pentru aceste datorii, iar ANAF trebuie să avizeze această garanție. Registrul Comerțului va refuza să înregistreze noul asociat decât dacă fie (a) nu există datorii conform certificatului fiscal, fie (b) datoriile sunt garantate și autoritățile fiscale și-au dat acordul. Dacă obligațiile nu sunt achitate în termen de 60 de zile de la înregistrarea transferului, garanțiile pot fi executate.
  În acest fel, vânzările de părți sociale devin opozabile ANAF doar dacă obligațiile fiscale sunt soluționate. Cumpărătorii de societăți trebuie acum să efectueze un due diligence riguros privind orice obligații fiscale restante și să fie pregătiți să constituie sume în escrow sau să le garanteze. Această măsură protejează creanțele statului și reprezintă un nou pas important în procedurile de M&A pentru societățile românești.

 

Alte reforme administrative

Pachetul legislativ întărește, de asemenea, competențele coercitive fiscale. De exemplu, inspectorii fiscali și vamali vor purta camere video corporale pe durata controalelor (înregistrările pot fi folosite în investigații), iar funcționarii pot fi supuși testelor de integritate și evaluărilor psihologice pentru prevenirea corupției. În plus, regulile privind eșalonarea la plată sunt mai stricte: marii contribuabili trebuie să prezinte contracte de fideiusiune, iar cererile de eșalonare simplificată sunt plafonate (obligații de până la RON 400.000 pentru persoane juridice). Modificările în materie de insolvență extind, de asemenea, răspunderea administratorilor și a persoanelor cu legături strânse pentru acțiunile care decapitalizează o societate înaintea intrării în faliment.

Plafonarea deductibilității la impozitul pe profit

Cheltuielile plătite către societăți afiliate din străinătate pentru management, consultanță sau proprietate intelectuală sunt deductibile acum doar în limita a 1% din totalul cheltuielilor anuale. Orice astfel de costuri intragrup care depășesc 1% sunt nedeductibile la calculul impozitului pe profit. (Această regulă scutește anumite cazuri, de exemplu societățile cu cifra de afaceri din anul precedent de peste 50 milioane EUR sau cele care dețin un acord de preț în avans.)

 

Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor

Regimul microîntreprinderilor este restrâns și simplificat începând cu 2026. Doar societățile cu cifră de afaceri sub 100.000 EUR (în scădere de la 250.000 EUR) pot aplica impozitul de 1% pe venituri, iar cota majorată de 3% este eliminată. Regimul este simplificat la o cotă unică de 1%, cerința minimă privind numărul de salariați este menținută, iar restricțiile bazate pe sectorul de activitate sunt eliminate.

 

Impozitul minim pe cifra de afaceri

Marile companii cu cifra de afaceri de peste 50 milioane EUR rămân supuse, în 2026, impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA), însă cota este redusă la 0,5% (de la 1%). Acest impozit minim se aplică doar în 2026 și va fi abrogat integral în 2027.

 

Abrogarea impozitului pe construcții

 Impozitul de 1% pe valoarea construcțiilor („taxa pe stâlp”) va fi eliminat începând cu 2027.

Impozit pe dividende

Impozitul pe dividendele distribuite atât persoanelor fizice, cât și persoanelor juridice crește la 16% (de la 10%) pentru orice distribuiri efectuate începând cu 1 ianuarie 2026, indiferent de anul în care s-a obținut profitul.

 

Beneficii acordate acționarilor

În mod similar, orice bunuri sau servicii puse la dispoziția acționarilor/asociaților de către societate pentru uz personal sau sumele plătite acestora peste valoarea de piață (tratate adesea drept alte venituri) vor fi impozitate acum la 16% (în creștere de la 10%).

 

Câștiguri de capital din titluri

 Impozitul reținut la sursă pe câștigurile din acțiuni și titluri este în creștere. Pentru tranzacțiile realizate prin intermediari, impozitul va fi de 3% (dacă activele vândute au fost deținute >1 an) sau 6% (dacă au fost deținute ≤1 an). Câștigurile din vânzări efectuate în afara unui intermediar financiar (inclusiv anumite vânzări directe de părți sociale) sunt impozitate acum la 16% (anterior 10%).

 

Câștiguri din criptomonede

Veniturile din transferul de criptomonede (monede virtuale) vor fi impozitate la 16% începând cu 2026 (în creștere de la 10%). Regula de minimis se păstrează: câștigurile individuale din cripto sub RON 200 per tranzacție sunt scutite, cu condiția ca totalul câștigurilor anuale să nu depășească RON 600.

Bază de impozitare imobiliară majorată

Intră în vigoare modificări semnificative ale impozitului pe clădiri local. Valoarea impozabilă standard a clădirilor a fost actualizată substanțial pentru 2026 – de exemplu, valoarea normată a unei clădiri rezidențiale din beton crește de la 1.000 lei/m² în 2025 la 2.677 lei/m² în 2026. Având în vedere că autoritățile locale stabilesc în continuare cotele de impozitare (între 0,08%–0,2%), această triplare a bazei de impozitare înseamnă că multe societăți și persoane fizice vor înregistra creșteri abrupte ale impozitului pe proprietate. Fiecare municipalitate va aplica cota aleasă noilor valori, mai ridicate.

 

Impozite pe terenuri și pe autovehicule

Scutirile de la impozitul pe teren pentru anumite categorii (terenuri degradate etc.) sunt eliminate în 2026, iar noile facilități la impozitul pe teren sunt limitate. Impozitele pe autovehicule se modifică, de asemenea – consiliile locale vor impozita autovehiculele mai sever, în funcție de emisii (norma de poluare). În mod notabil, autoturismele electrice, anterior scutite, vor fi supuse unui impozit anual de RON 40 începând cu 2026. Impozitele pe autovehicule pentru motoarele mai vechi, cu emisii ridicate, vor crește, de regulă (detaliile diferă în funcție de capacitatea cilindrică și de norma Euro, stabilite de fiecare localitate).

 

Impozit pe activele „de lux”

Impozitul special pe activele de valoare mare este triplat începând cu 2026. Imobilele rezidențiale cu valoare de peste RON 2,5 milioane și autoturismele cu valoare de peste RON 375.000 vor fi supuse unui impozit anual de 9% din valoare (în creștere de la 0,3%).

 

Reducerea scutirilor

Anumite scutiri locale sunt restrânse. De exemplu, proprietățile agricole și cele cu destinație turistică pierd scutirile integrale – serele agricole, silozurile și clădirile pentru depozitare agricolă nu vor mai fi scutite 100%, ci vor beneficia de o reducere de impozit de 50% începând cu 2026. De asemenea, reducerea anterioară de 50% pentru clădirile din domeniul ospitalității utilizate sub 180 de zile pe an se elimină, astfel încât hotelurile/pensiunile pot datora impozit pe clădiri pe tot parcursul anului.

 

Registru electronic al proprietăților

Pentru îmbunătățirea administrării, autoritățile implementează „RO e-Proprietate”, un registru electronic centralizat al activelor imobiliare. Acest sistem, aplicabil în 2026, va consolida datele privind proprietățile la nivel național, pentru a sprijini evaluarea și executarea fiscală locală.

Pragul de înregistrare în scopuri de TVA

Pragul de înregistrare în scopuri de TVA a fost stabilit la RON 395.000 (aproximativ 80.000 EUR) începând cu august 2025. Astfel, în 2026, micile întreprinderi cu cifră de afaceri de peste RON 395.000 trebuie să se înregistreze ca plătitoare de TVA.

 

Obligația RO e-Factura

Începând cu 1 ianuarie, societățile românești trebuie să transmită facturile prin sistemul RO e-Factura în termen de 5 zile lucrătoare de la emitere (modificare față de cele 5 zile calendaristice aplicabile în 2025).

 

Extinderea domeniului de aplicare

Obligația de e-facturare se extinde acum la facturile emise către contribuabili nerezidenți înregistrați în scopuri de TVA în România. Cu alte cuvinte, dacă o societate românească vinde unei companii străine care are cod de TVA românesc (fără sediu local), și acele facturi trebuie să treacă prin e-Factura.

 

Raportare B2C

Pentru vânzările către persoane fizice (B2C), noi reguli de raportare se aplică de la 15 ianuarie 2026. Societățile trebuie să coreleze datele din e-Factura cu deconturile de TVA pentru operațiunile B2C. Aceasta presupune un control sporit al facturilor de retail (în special pentru categoriile de produse cu risc fiscal ridicat), prin platforma guvernamentală.

 

Sancțiuni

Neîndeplinirea termenelor sau a cerințelor de transmitere e-Factura constituie contravenție, sancționată conform Codului de procedură fiscală.

 

RO e-TVA (deconturi precompletate)

Noul sistem de deconturi de TVA precompletate (RO e-TVA) este simplificat. Începând cu 2026, societățile nu mai sunt obligate să răspundă la neconcordanțele identificate în deconturile de TVA elaborate de autoritatea fiscală. „Notificarea de conformare RO e-TVA” se abrogă, astfel încât societățile nu mai trebuie să justifice formal diferențele dintre declarațiile proprii și datele precompletate. În plus, pentru societățile care aplică sistemul TVA la încasare, transmiterea oricăror notificări e-TVA este suspendată până la 30 septembrie 2026, dată până la care sistemul ar trebui să fie pe deplin funcțional.

Majorarea salariului minim brut

De la 1 iulie 2026, salariul minim brut crește la RON 4.325.

 

Facilitatea fiscală pentru salariul minim

Stimulentele fiscale pentru salariații cu venituri reduse continuă, însă cu scădere progresivă. Pentru ianuarie–iunie 2026, angajatorii pot aplica în continuare o sumă neimpozabilă de RON 300 pe lună pentru salariații remunerați la salariul minim brut. Această parte a salariului este scutită de impozit pe venit și de contribuții sociale, sporind efectiv salariul net. Pentru iulie–decembrie 2026, suma neimpozabilă se reduce la RON 200 pe lună.

 

Plafonul CASS pentru independenți

Pentru persoanele care desfășoară activități independente (PFA) și pentru alți contribuabili care obțin venituri din activități independente, plafonul anual al contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS) crește. Baza maximă pentru CASS este de 72 de salarii minime brute pentru 2026 (de la 60). În practică, freelancerii cu venituri mai mari vor datora până la aproximativ RON ≈72 × salariul minim × 10% drept CASS. Dacă venitul net este ≤72 salarii minime, plătesc 10% asupra venitului net efectiv; peste acest prag, contribuțiile sunt plafonate la nivelul a 72 de salarii.

 

Indemnizația pentru concediu medical 

O măsură temporară afectează plata concediilor medicale. Pentru certificatele de concediu medical eliberate între 1 februarie 2026 și 31 decembrie 2027, angajatorii nu mai suportă prima zi de concediu medical. Informațiile privind concediul medical vor trebui, de asemenea, înregistrate în Registrul Electronic al Salariaților (REGES).

 

Actualizări ale Registrului Electronic al Salariaților (REGES)

România a trecut la un registru de evidență a salariaților integral online (REGES-Online, care înlocuiește Revisal). Astfel, angajatorii trebuie să înregistreze cu promptitudine toate concediile medicale în sistemul electronic, care suspendă automat contractul individual de muncă al salariatului pe durata concediului medical. Salariații sunt obligați să transmită fără întârziere certificatele medicale, iar angajatorii trebuie să le transmită compartimentului de contabilitate pentru înregistrarea în REGES-Online. Neoperarea acestor suspendări în REGES poate atrage amenzi de RON 5.000–8.000 din partea inspectoratului teritorial de muncă.

 

Înregistrarea locurilor de muncă

O nouă obligație corporativă – „punctele de lucru” cu 1–5 salariați trebuie înregistrate sub o identitate fiscală unică. Începând cu 1 ianuarie 2026, societățile care au orice locație în care lucrează 1–5 persoane (un birou local, un magazin etc.) trebuie să obțină un Cod de Identificare Fiscală (CUI) distinct pentru acel punct de lucru.

 

Sancțiuni mai severe în dreptul muncii

Pentru combaterea economiei subterane, amenzile pentru munca nedeclarată au crescut. Fiecare caz de salariat care lucrează fără un contract valabil atrage acum o sancțiune de RON 40.000 (în creștere de la RON 20.000), cu un plafon cumulativ de RON 1 milion pentru încălcări multiple.

Închirieri pe termen scurt (tip Airbnb)

Persoanele fizice care închiriază proprietăți pe termen scurt sunt supuse unor reguli fiscale noi. Începând cu 2026, venitul din închirierea locuințelor personale pentru perioade sub 30 de zile se calculează cu o deducere forfetară a cheltuielilor de 30% și se impozitează la 10% asupra venitului net rămas. Astfel rezultă un impozit efectiv de aproximativ 7% din chiria brută. Proprietarii trebuie să țină un registru al veniturilor din închiriere și să plătească asigurări de sănătate dacă veniturile din închiriere depășesc anumite praguri (6, 12 sau 24 × salariul minim, în funcție de venitul total). (Veniturile din închiriere pe termen lung tradițională rămân supuse cotei forfetare de deducere de 20% și impozitului de 10%.) Aceste reguli, care vizează platformele de tip Airbnb/Booking, atrag în sfera fiscală închirierile informale.

 

Taxa pe coletele importate

Se introduce o nouă taxă logistică de RON 25 per colet pentru bunurile cu valoare redusă importate din afara UE. Aplicabilă începând cu 1 noiembrie 2025, această taxă se aplică fiecărui colet sub 150 EUR care intră în România (de regulă, prin servicii poștale/curierat pentru comerțul electronic). Obligația de a declara și a plăti taxa revine serviciului de livrare sau curierului, care o poate recupera de la vânzător sau de la platformă. În esență, comenzile online din Asia/SUA sub 150 EUR pot include acum o taxă suplimentară de 25 lei. Societățile din logistica de comerț electronic trebuie să respecte obligația de colectare și remitere a acestei taxe către autorități.

 

Aplicarea sistemului e-Transport

Deși nu este o noutate a anului 2026, atragem atenția că sistemul RO e-Transport (pentru monitorizarea bunurilor cu risc fiscal ridicat aflate în tranzit) continuă să fie aplicat, cu sancțiuni introduse treptat, conform reglementărilor de la finalul anului 2024. Firmele care transportă bunuri precum legume, alcool sau materiale de construcții trebuie să folosească raportarea e-Transport sau riscă amenzi/confiscare, întrucât perioada de grație s-a încheiat.

 

Convenția de evitare a dublei impuneri cu Regatul Unit

Pe plan internațional, o nouă Convenție România–Regatul Unit pentru evitarea dublei impuneri intră în vigoare la 1 ianuarie 2026. Această convenție actualizată se va aplica dividendelor, dobânzilor, redevențelor și altor fluxuri de venituri, modificând cotele de impunere prin reținere la sursă și cooperarea fiscală reciprocă dintre cele două state. Companiile afectate, cu relații de afaceri în Regatul Unit, ar trebui să analizeze noile prevederi ale tratatului (de exemplu, cotele reduse de reținere la sursă pentru anumite plăți, aplicabile în România de la 1 ianuarie, iar în Regatul Unit, pentru impozitul pe profit, începând cu aprilie 2026).