Regulamentul (CE) nr. 261/2004 stabilește drepturile minime ale pasagerilor în cazul întârzierii, anulării zborurilor sau al refuzului la îmbarcare. Pasagerii pot avea dreptul la o compensație forfetară în funcție de distanța zborului și de durata întârzierii, însă articolul 5 alineatul (3) instituie o excepție: transportatorii nu sunt obligați să plătească dacă pot dovedi că anularea sau întârzierea prelungită a fost cauzată de împrejurări excepționale care nu ar fi putut fi evitate chiar dacă s-ar fi luat toate măsurile rezonabile. Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a construit o jurisprudență care definește aceste împrejurări, echilibrând protecția pasagerilor cu echitatea față de companiile aeriene.

CJUE a clarificat că pentru ca un eveniment să fie considerat o împrejurare excepțională, trebuie îndeplinite cumulativ două condiții:

• Să nu fie inerent funcționării normale – evenimentul trebuie să decurgă din cauze care nu fac parte din activitatea sau întreținerea obișnuită a companiei aeriene. Problemele tehnice de rutină sunt, în general, considerate inerente.
• Să se afle în afara controlului efectiv al transportatorului – evenimentul trebuie să provină din afara sferei de control a transportatorului, de exemplu fapte ale terților, fenomene naturale sau defecte ascunse.

Dacă ambele condiții sunt îndeplinite și transportatorul demonstrează că a luat toate măsurile rezonabile, compensația poate să nu fie datorată.

Probleme de întreținere de rutină

În cauza Wallentin-Hermann împotriva Alitalia (C-549/07), Curtea a constatat că problemele tehnice descoperite în timpul întreținerii sau cauzate de lipsa întreținerii nu sunt excepționale. Funcționarea unei aeronave produce inevitabil probleme tehnice, iar transportatorii sunt așteptați să le anticipeze și să le gestioneze. În mod similar, în cauza van der Lans împotriva KLM (C-257/14), Curtea a statuat că defectarea prematură a unor componente, chiar și atunci când este neașteptată, rămâne intrinsec legată de sistemul de operare al aeronavei; astfel de defecțiuni sunt considerate de rutină și se află în sfera de control a companiei aeriene. Doar defectele sistemice care afectează o întreagă flotă ar putea fi calificate ca excepționale.

Defectarea pieselor „on-condition” (2020 – C-832/18)

O piesă „on-condition” este înlocuită doar atunci când devine defectă. În cauza A și alții împotriva Finnair Oyj (C-832/18), CJUE a statuat că defectarea unei astfel de piese face parte, în principiu, din funcționarea normală a aeronavei și nu poate justifica neplata compensației. Curtea a reținut că un transportator nu se poate prevala de împrejurări excepționale care decurg din defectarea unei piese „on-condition”, cu excepția cazului în care defectarea nu este inerentă funcționării normale și se află în afara controlului său. Întrucât defectarea este intrinsec legată de sistemul de operare al aeronavei, aceasta nu reprezintă, de regulă, un eveniment excepțional.

Defecte ascunse de proiectare (2024 – C-385/23)

În cauza Matkustaja A împotriva Finnair Oyj (C-385/23), pronunțată la 13 iunie 2024, Curtea a examinat un zbor anulat din cauza defectării indicatorului de combustibil al unei aeronave noi. Defectul a fost prima defecțiune cunoscută a respectivei componente, iar investigațiile ulterioare au relevat un viciu latent de proiectare care afecta toate aeronavele de același model. CJUE a reiterat că defecțiunile tehnice sunt, în general, inerente activității unei companii aeriene, dar a acceptat că defectele ascunse de fabricație sau proiectare pot constitui împrejurări excepționale dacă:

• Producătorul sau o autoritate competentă confirmă că defecțiunea a fost neașteptată și fără precedent și afectează toate aeronavele de același tip;
• Defectul afectează siguranța zborului, neoferindu-i transportatorului o ocazie rezonabilă de a preveni sau atenua defecțiunea.

Atunci când sunt îndeplinite aceste criterii, evenimentul este considerat extern controlului companiei aeriene și neinerent activității sale normale, permițând transportatorului să evite plata compensației. Această hotărâre este semnificativă deoarece oferă o definiție mai clară a defectelor ascunse și demonstrează că apărarea bazată pe împrejurări excepționale poate fi aplicabilă viciilor de proiectare aflate în afara controlului transportatorului.

Evenimente externe și alte exemple

Curtea distinge între evenimentele interne, care decurg din propriile operațiuni ale companiei aeriene, și evenimentele externe, care implică terți sau fenomene naturale. Doar evenimentele externe se pot califica drept împrejurări excepționale. Exemple importante includ:

• Greve sălbatice: grevele organizate de proprii angajați ai unei companii aeriene ca răspuns la restructurare sau la conflicte de muncă nu sunt excepționale; companiile aeriene rămân obligate la plata compensației. În schimb, grevele controlorilor de trafic aerian sau ale personalului aeroportuar pot fi calificate ca excepționale deoarece provin din afara transportatorului.
• Coliziuni cu păsări: o coliziune cu o pasăre este considerată o împrejurare excepțională. Totuși, transportatorul nu poate justifica o întârziere suplimentară prin efectuarea unei a doua verificări odată ce un expert autorizat a constatat că aeronava este aptă de zbor.
• Coliziuni cu echipamente aeroportuare: daunele cauzate de coliziunea unei scări mobile a aeroportului cu o aeronavă nu sunt excepționale, întrucât serviciile de handling la sol fac parte din operațiunile normale ale companiei aeriene.
• Obiecte străine pe piste: deteriorarea anvelopelor din cauza unor resturi sau închiderea unei piste din cauza scurgerilor de carburant de la o altă aeronavă sunt evenimente externe și pot constitui împrejurări excepționale.
• Pasageri turbulenți: devierea unui zbor pentru debarcarea unui pasager perturbator poate constitui o împrejurare excepțională, cu excepția cazului în care compania aeriană a contribuit la situație sau nu a acționat în baza unor indicii prealabile.
• Catastrofe naturale: erupțiile vulcanice, precum erupția Eyjafjallajökull care a dus la închiderea spațiului aerian, sunt excepționale, dar nu îl scutesc pe transportator de obligația de a oferi îngrijire, conform articolelor 5 alineatul (1) litera (b) și 9.

Curtea a clarificat, de asemenea, că atunci când o împrejurare excepțională survine la un zbor anterior care a utilizat aceeași aeronavă, transportatorul se poate prevala de evenimentul respectiv doar dacă există o legătură directă de cauzalitate cu întârzierea ulterioară.

Chiar și atunci când există o împrejurare excepțională, transportatorii trebuie să demonstreze că au luat toate măsurile rezonabile pentru evitarea sau atenuarea întârzierii. Curtea a explicat că companiile aeriene trebuie să își planifice zborurile cu o marjă rezonabilă de timp de rezervă pentru a face față întreruperilor neașteptate, dar nu li se cere să facă sacrificii intolerabile. Dacă un transportator nu utilizează resursele disponibile (personal sau echipamente), poate fi în continuare obligat la plata compensației.

Important: împrejurările excepționale nu îl scutesc pe transportator de obligația de a oferi îngrijire și asistență, precum mese, cazare și rerutare; acestea afectează doar plata compensației pecuniare. Pasagerii ar trebui, prin urmare, să primească asistență atunci când întârzierile survin din evenimente excepționale.

Jurisprudența CJUE arată o abordare în evoluție, dar echilibrată, a împrejurărilor excepționale din Regulamentul 261/2004.

Problemele tehnice de rutină și defecțiunile legate de întreținere rămân, de regulă, în sfera de control a companiei aeriene și nu scuză neplata compensației. Cu toate acestea, Curtea recunoaște că anumite defecte ascunse de fabricație sau de proiectare, confirmate de producători sau autorități, pot fi cu adevărat excepționale, așa cum ilustrează hotărârile Finnair. Evenimentele externe precum coliziunile cu păsări, resturile pe piste, erupțiile vulcanice sau grevele unor terți pot, de asemenea, să justifice o scutire, în timp ce grevele interne sau incidentele operaționale nu.

Pentru companiile aeriene, aceste decizii subliniază importanța unor sisteme robuste de întreținere, a planificării contingențelor și a unei documentări clare pentru a demonstra măsurile rezonabile luate. Pentru pasageri, oferă orientări privind situațiile în care compensația este probabilă sau în care se poate aplica o scutire. În ansamblu, jurisprudența Curții urmărește să echilibreze un nivel ridicat de protecție a pasagerilor cu echitatea față de transportatori, insistând că doar evenimentele aflate cu adevărat în afara sferei de control a unei companii aeriene o absolvă de plata compensației.

Contactați BMA Legal astăzi pentru asistență juridică personalizată.