Leasing-ul de aeronave este o practică obișnuită în industria aviatică, prin care companiile aeriene și alți operatori pot închiria aeronave, cu sau fără echipaj, pe termen scurt sau lung. Leasing-ul oferă flexibilitate în administrarea flotei, permițând companiilor aeriene să ajusteze rapid capacitatea, să reducă cheltuielile de capital și să acceseze anumite tipuri de aeronave.

Acest articol prezintă cadrul juridic care reglementează leasing-ul de aeronave în România, integrând legislația națională cu dreptul Uniunii Europene (UE).

Structuri principale de leasing

Aeronavele pot fi închiriate în două configurații principale:

• Leasing fără echipaj (Dry Lease): presupune închirierea aeronavei fără echipaj. Locatarul este responsabil de controlul operațional și trebuie să exploateze aeronava în baza propriului Certificat de Operator Aerian (AOC). Locatarul își asumă toate obligațiile de siguranță, întreținere și conformitate cu reglementările.
• Leasing cu echipaj (Wet Lease): în cadrul unui leasing cu echipaj, aeronava este pusă la dispoziție împreună cu echipajul, mentenanța și asigurarea (cunoscute, de regulă, sub acronimul ACMI). Aeronava este exploatată în baza AOC al locatorului, care păstrează controlul operațional și răspunderea.

Ambele aranjamente sunt utilizate frecvent în aviația comercială, în funcție de nevoile operaționale și de dinamica pieței.

Cadrul juridic românesc

Temeiul juridic intern al leasing-ului de aeronave se regăsește în principal în:

• Codul aerian român (Legea nr. 21/2020): acest cod definește drepturile asupra aeronavelor civile, inclusiv pe cele rezultate din contracte de leasing. Acesta confirmă că locatarul poate fi recunoscut ca posesor al aeronavei pe durata leasing-ului și trebuie să respecte legislația aviatică aplicabilă și convențiile internaționale. Recunoaște, de asemenea, importanța legislației UE în configurarea cerințelor operaționale.
• AACR (Autoritatea Aeronautică Civilă Română): autoritatea națională în domeniul aviației civile este însărcinată cu certificarea operatorilor, avizarea contractelor de leasing și supravegherea conformității cu regulile UE și românești. Reglementările interne ale AACR și procedurile de aviație civilă detaliază condițiile și documentația necesare pentru avizele de leasing.

Cadrul juridic al Uniunii Europene

În calitate de stat membru al Uniunii Europene, România este ținută de reglementările UE din domeniul aviației, care instituie standarde armonizate pentru siguranță, protecția mediului și supravegherea operațională.

• Regulamentul (UE) 2018/1139: acest regulament este cunoscut sub denumirea de Regulamentul de bază EASA. Acesta înființează Agenția Uniunii Europene pentru Siguranța Aviației (EASA) și definește responsabilitățile statelor membre și ale agenției. Introduce reguli uniforme privind siguranța și mediul și permite adoptarea de norme de aplicare detaliate.
• Regulamentul (UE) nr. 965/2012: cunoscut sub denumirea de Regulamentul privind operațiunile aeriene, acesta stabilește regulile tehnice și administrative aplicabile operațiunilor aeriene. Acesta include dispoziții specifice pentru aranjamentele de leasing fără echipaj și cu echipaj, definind domeniul de aplicare, responsabilitățile și obligațiile locatarilor și locatorilor.

Aceste regulamente sunt direct aplicabile în România și sunt puse în aplicare prin intermediul AACR.

Cerințele de avizare ale AACR

Operatorii care intenționează să închirieze aeronave trebuie să obțină avizul prealabil al AACR. Procedura variază în funcție de tipul leasing-ului și de înmatricularea aeronavei (în UE sau într-un stat terț).

Principalele cerințe de avizare:

• Depunerea cererii: operatorii trebuie să depună o cerere oficială care să includă justificarea contractului de leasing, nevoile operaționale și evaluările de siguranță.
• Contract de leasing: cererea trebuie însoțită de un contract de leasing semnat sau de un proiect al acestuia. Pentru leasing cu echipaj, trebuie incluse AOC al locatorului și calificările echipajului.
• Documentația aeronavei: certificatul de înmatriculare, certificatul de navigabilitate și certificatele de asigurare sunt esențiale.
• Evaluare de siguranță: AACR efectuează o analiză de risc și de conformitate pentru a verifica dacă leasing-ul respectă standardele de siguranță ale EASA și ale UE.

În cazul contractelor de leasing fără echipaj care implică aeronave din state terțe, avizarea este, în general, limitată la șapte luni într-un interval de 12 luni, cu excepția cazului în care există o justificare excepțională. Aeronava poate, de asemenea, să trebuiască să fie inclusă în AOC al operatorului român, iar un acord conform articolului 83bis din Convenția de la Chicago poate fi necesar pentru delegarea responsabilităților de supraveghere.

Implicații juridice și operaționale

Leasing fără echipaj

• Locatarul își asumă răspunderea operațională și juridică integrală.
• Aeronava trebuie să fie întreținută și exploatată conform reglementărilor EASA.
• Locatarul trebuie să asigure includerea aeronavei închiriate în Sistemul propriu de management al siguranței (SMS).
• Manualele operaționale, procedurile și pregătirea echipajului trebuie să reflecte tipul aeronavei.

Leasing cu echipaj

• Locatorul păstrează controlul operațional și răspunderea juridică.
• Locatarul trebuie să se asigure că operațiunile locatorului respectă standarde echivalente de siguranță.
• Licențele echipajului trebuie să fie recunoscute sau validate conform dreptului UE.
• Obligațiile de transparență conform Regulamentului (CE) nr. 2111/2005 impun ca locatarul să informeze pasagerii cu privire la operatorul efectiv de transport aerian.

Considerații privind conformitatea și supravegherea

Leasing-ul de aeronave presupune responsabilități permanente de conformare:

• Mentenanță: indiferent dacă este vorba despre leasing fără echipaj sau cu echipaj, aeronava trebuie să rămână conformă cu cerințele de menținere a navigabilității. În cazul leasing-ului fără echipaj, această obligație revine locatarului; în cazul leasing-ului cu echipaj, revine locatorului.
• Licențierea echipajului: în leasing-ul cu echipaj, membrii echipajului trebuie să dețină licențele și calificările de tip acceptate de EASA. Atunci când echipajul provine din afara UE, poate fi necesară validarea acestora.
• Asigurare: Regulamentul (CE) nr. 785/2004 impune o asigurare minimă de răspundere civilă, inclusiv acoperire față de terți și pasageri. Partea care deține AOC asigură, de regulă, această acoperire.
• Conformitatea de mediu: aeronavele trebuie să respecte standardele UE privind zgomotul și emisiile. Operatorii trebuie să asigure conformitatea cu reglementările aplicabile, inclusiv participarea la sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii (EU ETS), acolo unde este cazul.

Leasing-ul transfrontalier în interiorul UE

Unul dintre avantajele exploatării în UE este posibilitatea de a închiria aeronave între statele membre, cu mai puține obstacole de reglementare:

• Recunoaștere reciprocă: certificatele de navigabilitate ale aeronavelor, licențele echipajelor și AOC sunt recunoscute reciproc între statele membre ale UE, simplificând avizările.
• Simplitate operațională: nu este necesară reînmatricularea atunci când aeronavele sunt închiriate între state UE. AACR se coordonează cu autoritatea statului membru relevant.
• Utilizare flexibilă: aranjamentele de leasing pot fi structurate rapid pentru a acoperi cererea sezonieră sau strategică.

Leasing-urile cu echipaj încheiate între operatori din UE sunt, de regulă, avizate cu promptitudine, cu condiția îndeplinirii condițiilor de siguranță și economice.

Leasing-ul de la entități din afara UE

Atunci când aeronavele sau operatorii sunt situați în state terțe, se aplică condiții suplimentare:

• Evaluarea standardelor de siguranță: AACR trebuie să confirme că operatorul din statul terț respectă standarde de siguranță echivalente celor EASA.
• Acorduri în temeiul articolului 83bis: în cazul unui leasing fără echipaj cu o aeronavă neînmatriculată în UE, România și statul de înmatriculare al aeronavei trebuie să convină asupra responsabilităților de supraveghere.
• Limite de timp: leasing-urile fără echipaj cu state terțe sunt, în general, limitate la șapte luni în orice perioadă de 12 luni, deși există excepții.
• Recunoașterea licențelor și certificatelor: licențele de echipaj și certificatele de navigabilitate emise în străinătate pot necesita validarea sau analiza EASA.

Scopul este de a garanta că aeronavele închiriate îndeplinesc aceleași standarde de siguranță și operaționale ca și aeronavele înmatriculate în UE.

Considerații strategice și comerciale

Operatorii folosesc adesea contractele de leasing pentru:

• A ajusta capacitatea pentru vârfurile sezoniere.
• A extinde flota fără cheltuieli de capital imediate.
• A testa piețe sau rute noi.
• A menține operațiunile pe perioada mentenanței aeronavelor proprii.

Totuși, contractele juridice și comerciale trebuie să aloce cu atenție:

• Responsabilitățile privind mentenanța și asigurarea.
• Drepturile de încetare și condițiile de livrare.
• Condițiile de restituire și obligațiile privind eventualele avarii.
• Obligațiile de raportare și transparență față de autoritățile de reglementare.

Apelarea la consultanță juridică în domeniul aviației asigură documentarea corespunzătoare a acestor obligații și conformitatea cu legislația română și a UE.

Leasing-ul de aeronave în România este reglementat printr-un cadru juridic integrat și cuprinzător. Indiferent dacă este vorba despre leasing fără echipaj sau cu echipaj, operatorii trebuie să respecte standardele de reglementare naționale și ale UE, asigurând siguranța aeronavelor, răspunderea operațională și conformitatea de mediu. Autoritatea Aeronautică Civilă Română joacă un rol central în avizarea contractelor și în asigurarea respectării normelor internaționale și europene. Întrucât leasing-ul de aeronave rămâne un instrument strategic în administrarea flotei, înțelegerea și respectarea cadrului juridic sunt esențiale pentru operațiuni fluide, eficiente și solide din punct de vedere juridic.