România va introduce un nou cadru de reglementare pentru piețele de criptoactive, aliniat la Regulamentul UE privind piețele criptoactivelor (Regulamentul (UE) 2023/1114, MiCA). Acest cadru, expus într-un proiect de Ordonanță de urgență din mai 2025, marchează o schimbare majoră, trecând de la reguli limitate la o abordare unitară, armonizată la nivelul UE.

Companiile care desfășoară activități de criptoactive în România vor fi supuse unor cerințe clare de licențiere, supravegherii din partea autorităților naționale ASF și BNR, unor termene definite de conformitate și unor obligații și sancțiuni stricte în cadrul regimului aliniat la MiCA. Scopul este de a promova o piață cripto sigură și transparentă, sprijinind în același timp inovația; prin urmare, înțelegerea noilor reguli este importantă pentru orice societate care oferă servicii cu criptoactive în România.

Romania’s New Crypto Regulation under MiCA – Compliance & Licensing

Regulamentul MiCA al UE este primul cadru juridic cuprinzător pentru activele digitale la nivel european. Acesta a intrat în vigoare la mijlocul anului 2023, însă multe dispoziții (în special cele referitoare la furnizorii de servicii cu criptoactive, sau CASP ) se aplică abia după o perioadă de tranziție menită să ofere statelor membre timp de pregătire. MiCA instituie reguli uniforme pentru emiterea criptoactivelor (precum monedele stabile și jetoanele utilitare) și pentru companiile care furnizează servicii cu criptoactive (platforme de schimb, depozitari etc.), urmărind protejarea investitorilor și a stabilității financiare. Începând cu 30 decembrie 2024 , MiCA se aplică integral în toate țările UE, inclusiv cerințele esențiale pentru CASP.

Implementarea MiCA în România s-a realizat printr-o Ordonanță de urgență a Guvernului (OUG) elaborată în 2025 de Ministerul Finanțelor. Acest proiect de act normativ (preconizat a fi adoptat în 2025) stabilește măsurile naționale necesare pentru aplicarea locală a dispozițiilor MiCA. Acesta desemnează autoritățile competente, instituie un cadru de autorizare și supraveghere pentru companiile cu activitate cripto și introduce obligații și sancțiuni specifice de conformitate. Ordonanța acoperă aspecte esențiale precum licențierea CASP, reglementarea bancomatelor cripto (Crypto ATM), cerințele tehnice, obligațiile fiscale și măsurile tranzitorii pentru companiile deja active pe piață. În fapt, România trece de la un mediu cripto fragmentat sau permisiv la un regim unitar conform MiCA, aliniat la standardele europene. Aceasta este o evoluție semnificativă pentru reglementarea criptoactivelor în România, deschizând piața standardelor europene și asigurând conformitatea MiCA.

În noul cadru, două autorități împart responsabilitatea supravegherii criptoactivelor în România:

ASF și BNR vor coopera îndeaproape. ASF este desemnată drept punct unic de contact al României cu Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA), iar BNR este punctul de contact cu Autoritatea Bancară Europeană (EBA). Acestea pot, de asemenea, beneficia de sprijinul altor instituții publice pentru expertiză tehnică, fiscală sau de securitate – precum agențiile române de IT și securitate cibernetică ori autoritatea pentru protecția consumatorilor. În mod notabil, înainte ca ASF să acorde orice licență cripto, este necesar un aviz tehnic asupra sistemelor IT ale companiei, acordat de Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR). De asemenea, operatorii de bancomate cripto trebuie să obțină două avize tehnice (pentru dispozitivul ATM, de la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică, și pentru sistemul software, de la ADR) ca parte a procedurii de autorizare. Aceste măsuri arată că autoritățile române se concentrează pe robustețea tehnologică și de securitate cibernetică ca parte a supravegherii cripto.

Toți furnizorii de servicii cu criptoactive care vizează piața românească vor trebui să se înregistreze sau să obțină autorizare în cadrul MiCA. MiCA însuși stabilește condițiile de bază: un CASP trebuie să fie o persoană juridică stabilită în UE, să îndeplinească cerințe prudențiale și organizaționale (inclusiv capital minim) și să asigure că persoanele din conducere sunt adecvate. Ordonanța românească completează aceste cerințe cu mai multe criterii clare de licențiere pentru CASP:

Pentru fluidizarea implementării, proiectul de act normativ împuternicește ASF să emită reglementări secundare care să detalieze procedura de autorizare și cerințele tehnice în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a ordonanței. Aceasta înseamnă că vor fi publicate îndrumări suplimentare (formulare de cerere, proceduri etc.), oferind companiilor cripto o foaie de parcurs clară pentru a obține licența. Înainte de a depune cererea de licențiere la ASF, companiile trebuie însă să obțină avizul tehnic al ADR pentru platformele lor. Odată îndeplinite toate condițiile, un CASP poate fi autorizat de ASF (sau de BNR, pentru entitățile aflate sub competența sa) și înscris în registrul oficial, dobândind astfel dreptul de a opera legal în România în cadrul regimului MiCA.

Obținerea licenței este doar primul pas. Furnizorii de servicii cu criptoactive trebuie să îndeplinească în mod continuu o serie de obligații de conformitate conform MiCA și legislației române. Principalele cerințe continue includ:

În concluzie, operarea unei afaceri cripto în România va impune respectarea strictă a regulilor de conduită și prudențiale MiCA, precum și a unor obligații locale suplimentare (avize tehnice, taxe, notificări) menite să asigure o piață corectă și sigură. Autoritățile vor aștepta o conformitate MiCA continuă , nu doar la momentul licențierii.

Calendar și dispoziții tranzitorii

Date-cheie: dispozițiile MiCA încep să se aplice pe parcursul anului 2024, cu efect deplin până la sfârșitul anului 2024. Ordonanța românească, odată adoptată (probabil în 2025), va declanșa imediat noi termene de conformitate pentru companiile cripto. Pentru a preveni perturbările pieței, legea include măsuri tranzitorii pentru operatorii existenți.

În cadrul regimului tranzitoriu, companiile cripto deja active în România pot continua temporar să funcționeze după intrarea în vigoare a noii legi, cu condiția de a întreprinde cu promptitudine demersurile pentru obținerea autorizației. Mai precis, orice CASP existent (inclusiv platformele de schimb cripto, furnizorii de portofele și chiar operatorii de bancomate cripto) trebuie să depună cererea de licențiere la ASF în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a ordonanței. Aceștia trebuie, de asemenea, să înceapă să se conformeze Regulamentului MiCA, OUG locale și oricăror reguli conexe în această perioadă intermediară. Atâta vreme cât cererea este depusă în termen, iar compania respectă noile cerințe, aceasta poate continua legal activitatea în timpul procesării autorizației.

Această perioadă de grație este, însă, finită. Proiectul de ordonanță prevede că măsurile tranzitorii expiră la 30 noiembrie 2025 . Cu alte cuvinte, până la acea dată, toți furnizorii de servicii cripto care operează în România trebuie să fie autorizați integral conform MiCA. Companiile care nu obțin licența până la termen (sau care nu respectă fereastra de 30 de zile pentru depunerea cererii) vor trebui să își înceteze activitățile legate de criptoactive în România după noiembrie 2025, cu excepția cazului în care se acordă prelungiri suplimentare. Termenul-limită din noiembrie 2025 este ambițios – pune practic presiune pe ASF pentru a analiza și a decide cu privire la toate cererile de licență pendinte într-un interval strâns. Companiile cripto ar fi înțelept să nu amâne pregătirile, întrucât blocajele administrative de ultimă oră le-ar putea pune în pericol continuitatea.

Merită menționat că MiCA permite, de asemenea, „pașaportarea” transfrontalieră pentru CASP autorizați (permițând unei companii licențiate într-un stat UE să ofere servicii în altele, pe baza unei notificări, fără o nouă autorizare integrală). Proiectul de lege românesc a generat o anumită incertitudine, sugerând că până și furnizorii autorizați în UE ar putea avea nevoie de o licență românească în timpul perioadei de tranziție. Acest aspect ar putea fi clarificat în legea sau îndrumările finale. Cu toate acestea, până când MiCA va fi pe deplin în vigoare și mecanismele de pașaportare vor fi operaționale, orice companie cripto care vizează piața românească ar trebui să își planifice îndeplinirea cerințelor locale de licențiere.

Legea românească privind criptoactivele introduce sancțiuni pentru asigurarea conformării. ASF (și BNR, pentru entitățile aflate sub supravegherea sa) este împuternicită să dispună o gamă largă de măsuri coercitive în cazul în care un furnizor încalcă MiCA sau reglementările locale:

Foarte important, regimul sancționator distinge între contravenții și fapte penale. Frauda, vătămarea semnificativă a investitorilor sau operarea fără nicio autorizație pot atrage acuzații penale conform legislației existente (precum cele privind frauda sau infracțiunile financiare). Neîndeplinirile minore de conformitate se soluționează prin amenzi contravenționale sau ordine. Toate sancțiunile vor include garanții procedurale – de exemplu, companiile au, de regulă, dreptul de a contesta deciziile ASF în instanță.

Adoptarea cadrului MiCA de către România este semnul unei noi etape pentru companiile cripto din țară. Combinația dintre licențierea cripto prin ASF, supravegherea BNR pentru jetoanele asociate băncilor și regulile locale detaliate face ca industria cripto să intre sub o reglementare financiară integrală, similară celei tradiționale. Deși aceasta presupune mai multe obligații, oferă, totodată, beneficii pe termen lung: reguli mai clare, o încredere sporită a consumatorilor și posibilitatea ca furnizorii cu sediul în România să își „pașaporteze” serviciile în UE în viitor.

Antreprenorii din domeniul cripto care operează în România ar trebui să se pregătească din timp: să evalueze dacă activitățile lor intră sub incidența noii legi, să dialogheze cu autoritățile, dacă este cazul, și să își consolideze capacitatea de conformare (juridică, financiară și tehnică). Procedând astfel, pot transforma reglementarea într-un avantaj, poziționându-se drept actori conformi și de încredere pe o piață în expansiune. Cu un cadru aliniat la MiCA și cu sprijinul unor autorități precum ASF și BNR, România este pregătită să devină un hub credibil și inovator pentru serviciile cu criptoactive, cu condiția ca toți participanții să respecte noile reguli.

Obțineți consultanță juridică de specialitate pentru activitățile cu criptoactive în România.

Contactați BMA Legal astăzi pentru asistență personalizată.

Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) – autoritatea de reglementare a sectorului financiar nebancar din România. Aceasta este autoritatea principală pentru sectorul criptoactivelor. ASF va autoriza și supraveghea furnizorii de servicii cu criptoactive (CASP) și va monitoriza majoritatea activităților din piața cripto. În practică, atribuțiile ASF acoperă emiterea celor mai multe criptoactive (cu excepția celor calificate drept monedă electronică) și furnizarea de servicii cu criptoactive, inclusiv, în mod expres, operarea bancomatelor cripto. Cu alte cuvinte, companiile care oferă servicii de schimb, tranzacționare, custodie, consultanță sau de tip ATM pentru criptoactive în România vor intra, în general, sub regimul de licențiere cripto și supravegherea ASF.

1. Prezentare generală a MiCA și a cadrului de reglementare a criptoactivelor în România

Banca Națională a României (BNR) – banca centrală – este însărcinată cu domeniile în care criptoactivele intersectează activitatea bancară. BNR va supraveghea activitățile cu criptoactive desfășurate de instituții de credit (bănci) și emiterea monedelor stabile care se califică drept jetoane de monedă electronică (EMT). De exemplu, dacă o bancă românească emite o monedă stabilă sau un jeton legat de o monedă fiat (EMT), BNR este autoritatea competentă. În schimb, dacă o entitate nebancară emite un jeton raportat la active (ART) (un jeton cripto raportat la un coș de active) sau orice alt criptoactiv, ASF va fi cea care îl supraveghează. Această împărțire asigură roluri clare: ASF gestionează majoritatea companiilor cripto, în timp ce BNR se ocupă de produsele cripto bancare și de supravegherea cripto a emitenților de monedă stabilă.Conduită fiscală și juridică ireproșabilă: societatea solicitantă și administratorii săi trebuie să nu aibă datorii fiscale restante la bugetul de stat și să nu aibă condamnări penale relevante sau mențiuni în cazierul fiscal.Obiect de activitate definit: companiile deja existente care desfășoară activități cripto vor trebui să își actualizeze obiectul de activitate oficial pentru a include serviciile cu criptoactive și să notifice autoritatea competentă (ASF sau BNR) cu privire la activitățile lor.

2. Principalele autorități de reglementare: ASF și BNR

Romania’s adoption of the MiCA framework is a sign of a new era for crypto businesses in the country. The combination of ASF crypto licensing, BNR oversight for bank-linked tokens, and detailed local rules means the crypto industry is coming under full financial regulation, much like traditional finance. While this entails more obligations, it also offers long-term benefits: clearer rules of the road, greater consumer confidence, and the ability for Romanian-based providers to passport services across the EU in the future.

Crypto entrepreneurs operating in Romania should prepare early: assess whether their activities fall under the new law, engage with regulators if needed, and strengthen their compliance capabilities (legal, financial, and technical). By doing so, they can turn regulation into an advantage, positioning themselves as compliant and trustworthy players in an expanding market. With the MiCA-aligned framework and the support of authorities like ASF and BNR, Romania is poised to become a credible and innovative hub for crypto-asset services provided that all participants follow the new rules.

Get expert legal guidance for crypto activities in Romania.

Contact BMA Legal today for tailored support.

Cuprins